Fetele fură mai ceva decât băieții. Diferențiat pe vârste, femeile întrec bărbații la tentativele de a sustrage bunuri mai ales din hipermarketuri, unde rafturile sunt răsfirate pe o suprafață vastă și cu spațiu suficient pentru a dosi lucruri prin geantă sau sub articolele vestimentare.
Iar la Botoșani se poate spune că furturile din Carrefour sau Kaufland au devenit un fenomen social. Mai trist este faptul că vorbim în cazurile de față de furturi de subzistență. Se fură de la salam la lac de unghii, valorile bunurilor fiind în general sub 100 de lei.
Portalul instanțelor de judecată scoate la iveală fenomenul care prinde tot mai mult contur la Botoșani. La Judecătorie au fost înregistrate nici mai mult, nici mai puțin de 100 de cauze privind furturile de la Kaufland.
59 au fost săvârșite de fete, 45 de băieți.
Alte 47 de procese sunt înregistrate pentru furturi din Carrefour unde au fost prinse la furat 32 de fete (femei) și 25 de băieți (bărbați).
În total au fost prinse la furat 91 de persoane de sex feminin și 70 de gen masculin.
Într-un final, după parcurgerea unei proceduri specifice, toate aceste dosare ajung în fața unui judecător.
Și aproape toate, în procent de 90%, cu soluție de netrimitere în judecată.
Ce se întâmplă după identificarea unei persoane prinsă în fapt, la furat la Kaufland sau Carrefour?
În primul rând paznicii anunță Poliția. Se întocmește un proces-verbal de sesizare pe infracțiunea de furt după care se deschide, în mod obligatoriu, un dosar penal și se începe urmărirea penală in rem. Adică asupra faptei.
„Dacă o persoană sustrage un anumit bun din aceste supermarketuri este identificată în general de către paznici. Ei sunt atenți la chestia asta, au și sisteme de supraveghere și observă dacă o persoană pune ceva în poșetă. Sau în situații de cele mai multe ori intenționate, sunt persoane care încearcă să sustragă bunuri, dar nu de valoare mare, până în 100 de lei. Cam astea-s sumele, 30, 40 lei, o pereche de cercei care costă 20 de lei, un salam, chestii de acest gen”,
Andrei Ostafie, procuror Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani
Procurorii țin seama de anumite circumstanțe înainte de a propune soluția procedurală și anume modul în care a fost săvârșit furtul, pericolul scăzut al faptei, justificarea pe care o are persoana prinsă în flagrant.
Și mai ales dacă urmărirea penală costă mai mult decât prejudiciul în sine.
„Ulterior se fac niște audieri. Poate fi audiată persoana reclamată, poate fi audiat paznicul de la Carrefour, cineva care știe exact. În funcție de situația de fapt, prejudiciul mic, care de obicei este recuperat chiar acolo, la fața locului, faptul că persoana nu mai are antecedente penale, se propune soluție de netrimitere în judecată. De cele mai multe ori nici supermarketurile nu au pretenții civile, atât timp cât prejudiciul este recuperat pe loc”,
Andrei Ostafie, procuror Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani
În majoritatea cazurilor înregistrate pe portalul instanțelor de judecată unde apare lista cu persoanele din Botoșani surprinse furând s-a dat soluție de netrimitere în judecată.
De aproximativ un an de zile, aceste soluții trebuie să fie validate și de judecători, nu doar de procurori.
Există și excepții însă, mai rare.
„Sunt situații în care persoana surprinsă sustrăgând respectivele bonuri este făcută suspectă. Nu întotdeauna. Dacă este mai important bunul și se dă și o obligație, de exemplu să efectueze un număr de 30 până la 60 de ore de muncă în folosul comunității. Nu întotdeauna, dar se mai procedează. În funcție de speță. Dacă este prins cineva că fură un salam de 20 de lei, nu se aplică această situație. Doar dacă este prins și a doua oară”,
Andrei Ostafie, procuror Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoșani
Pentru toate aceste procese cu furturi din hipermarketuri cheltuielile sunt reținute în sarcina statului.
Le suportă intimații numai în cazurile în care dobândesc calitatea de suspect la recidivă sau crește valoarea prejudiciului.
Urmărește-ne și pe Google News
DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:
