Interviuri
INTERVIU Oana Pușcașu: Botoșani este un oraș magnific, cu valori în domeniul artelor, cu oameni pe care îi iubesc - VIDEO concert de Crăciun Cheia Sol

La 35 de ani, Oana Pușcașu își păstrează proaspătă copilăria, construind în Botoșani o poveste care împletește inocența cu talentul, disciplina cu performanța.

A absolvit cursurile Universității Naționale de Muzică București, Facultatea de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie Muzicală, disciplinele compoziție jazz-muzică ușoară. Tot acolo a urmat și Masterul. Nota 10, cu care a absolvit studiile, îi deschideau ușile către o carieră universitară de succes. S-a stabilit o vreme în Irlanda, unde și-a depus și actele pentru doctorat, și tot în Irlanda ar fi putut activa, după ce proiectul i-a fost admis, coordonator artistic pe regiune. A lăsat totul în urmă și a ales Botoșaniul. Este ”acasa” care i-a fost mereu aproape, este locul unde s-a împlinit profesional.

 

 

”Mare a fost mirarea profesorilor de la Universitatea de Muzică atunci când am hotărât să mă întorc la Botoșani”

 

-Cheia Sol a devenit o emblemă pentru Botoșani, asta datorită copiilor care au cucerit, în atâția ani, premii și distincții în competițiile naționale și internaționale. Însă în spatele acestei organizații se află un nume: Oana Pușcașu. Pentru că suntem în fața unei minunate sărbători, spune-ne cum era Oana de demult, copilul care îl aștepta pe Moș Crăciun. Ce îi cânta, cum îl convingea să îi dea cele mai frumoase daruri?

 

-Îmi amintesc cu drag perioada copilăriei, care s-a împletit cu jocurile din fața blocului, studiul la pian și taberele muzicale frumoase organizate de Palatul Copiilor. De mic copil am avut multă activitate în viața mea, iar acest lucru pare că a rămas valabil și acum, ca adult. La fel ca toți cei din generația mea, cadourile de Crăciun erau portocalele, dulciurile și pijamalele lăsate de Moșul sub bradul din casa bunicilor sau chiar pe soba de la bunici. Acest lucru s-a întâmplat până la 12 anișori, pentru că Moșul aducea lucruri care ne erau utile în perioada respectivă. În jurul vârstei preadolescentine, când eram moderatoare împreună cu Gina Poenaru la o emisiune pentru copii pe postul local de televiziune și aveam puțină notorietate printre botoșăneni, mergeam la colindat și adunam foarte mulți bani, oamenii fiind dornici să mă asculte. La sfârșitul zilei de colindă, cheltuiam toți bănuții pentru a pregăti eu cadouri pentru familia mea, îmi doream astfel să îl răsplătesc pe Moș Crăciun pentru bunătatea cu care mi-a oferit atâția ani cadouri. Nu îmi aduc aminte să îi fi cerut vreodată ceva Moșului, cu siguranță el aducea exact ce îmi trebuia și ce putea…

 

-Absolventă de Conservator, la București, cu rezultate remarcabile, posibilități de a dezvolta o carieră în orașe mult mai ofertante. Și totuși, ai ales să revii la Botoșani și să lucrezi în continuare cu copiii de aici, așa cum ai făcut-o încă de când erai tu însăți elevă. Ce te-a determinat să faci această alegere?

 

-Este o întrebare grea, la care mai caut, câteodată, și acum răspunsul corect. Am absolvit Masterul cu media 10 și mare a fost mirarea profesorilor de la Universitatea de Muzică atunci când am hotărât să mă întorc la Botoșani și să nu urmez studiile de doctorat, implicit să nu predau în cadrul Universității. Așa am simțit la momentul respectiv, că am multe de oferit pentru acest oraș, că nu ar fi cinstit să plec și să nu îmi aduc ideile mele și proiectele mele aici. Întotdeauna am crezut că Botoșaniul este un oraș magnific, cu valori în domeniul artelor, cu oameni pe care îi iubesc. Nu îmi plac orașele mari, gălăgioase, aglomerate… chiar dacă acolo aș fi avut un progres profesional mai mare. Am avut șansa să lucrez și în Irlanda, ca și coordonator artistic pe o regiune, proiectul meu fiind selectat și apreciat, dar… am ales să revin în Botoșani. Oricum, viața este colorată și nu se știe ce îmi rezervă viitorul, mai este timp să descopăr și alte locuri.

 

 

 

 

”Sunt foarte multe voci bune în Botoșani”

 

-Talent, spontaneitate, șarm, voce. Ce contează cel mai mult atunci când la ușa Cheia Sol bate un copil care nu a mai cântat niciodată, dar visează să fie pe scenă?

 

-Atunci când am început proiectul Cheia Sol, părinții veneau la mine cu cei mici pentru performanță, mai exact își doreau o carieră în acest domeniu și o variantă de a profesa, mai târziu. Acum, muzica este o activitate extrașcolară menită să le ofere copiilor momente frumoase și o dezvoltare armonioasă. Și atunci, dar și acum, contează talentul copilului. Pe unii părinți i-am îndemnat să aleagă altă activitate pentru copiii lor, pe alții i-am încurajat să își susțină copiii în muzică. Sunt foarte multe voci bune în Botoșani, au fost și sunt… câteodată sunt și eu uimită cât de mult ne iubește Dumnezeu de ne da copii atât de talentați aici. Dar, cum talentul nu reprezintă cheia succesului, acești copii trebuie să fie și muncitori, și norocoși. Fiecare are Steaua lui norocoasă și drumul lui.

 

-Ce înseamnă să faci parte din Cheia Sol? Există reguli (disciplină), condiții (muncă, muncă, muncă), continuitate etc.? Sunt copii care au crescut în Cheia Sol, au venit când abia învățau să vorbească și încă sunt parte a acestei familii (cel mai bun exemplu este Oana Tăbultoc). Care este secretul?

 

-Da, Oana Tăbultoc este acum profesoară pentru grupa de începători în cadrul organizației noastre. Este studentă în anul II la Universitatea de Muzică din București și o mândrie pentru mine. După această perioadă de on-line, va începe noi proiecte muzicale. Dar generația Oanei de copii care au activat în grupul Cheia Sol este una excepțională, pentru că toți au reușit să aibă cariere în arhitectură, televiziune, medicină sau alte domenii, iar muzica i-a ajutat foarte mult. Au învățat munca în echipă și au studiat pentru fiecare spectacol, pentru fiecare proiect. Continuitatea a fost cheia succesului pentru ei. Acum, mai ales în perioada afectată de Covid, copiii își pierd foarte ușor răbdarea și atenția, este greu să îi captezi și să îi implici în proiecte ce necesită multe repetiții, mult studiu. Vremurile s-au schimbat și trebuie să ne adaptăm lor… Vom vedea ce urmează și cum vom face față.

 

-Cum simți copiii de astăzi față de cei de acum 10-15 ani, de pildă? Sunt mai nerăbdători să intre în competiții?

 

-Competițiile sunt noua modă. Dacă acum câțiva ani existau câteva concursuri naționale și internaționale, iar o mențiune era foarte valoroasă la aceste concursuri, acum sunt zeci sau poate sute de competiții, iar mențiunea nici nu mai există. Toți copiii sunt premiați, probabil pentru a avea participanți în anii următori. Observ că organizatorii doresc să îi mulțumească pe părinți și mai puțin să încurajeze progresul. Dar acest lucru se întâmplă în toate domeniile, deci e un alt lucru la care trebuie să ne adaptăm. Ceea ce pot face este să fiu selectivă la concursurile la care participăm. Prefer să merg cu micii mei artiști la competițiile cele mai grele, cu juriu numeros. De fiecare dată sunt sigură că voi fi mândră de prestația lor.

 

 

”Probabil că vom uita, în curând, sunetul aplauzelor sau emoția privirilor din fața scenei”

 

-Vizibilitatea se realizează astăzi mult mai simplu, expunerea publică este la un click distanță. Vorbim despre Facebook, YouTube etc. Mai au copiii nevoie de scenă, de public, de aplauze?

 

-Suntem în epoca online-ului. Acum câțiva ani, spectacolele erau principalul mod de promovare și o încununare a muncii noastre. Astăzi, filmările postate pe canalele de YouTube și Facebook au rezultate foarte bune, cu zeci de mii de vizualizări și sute de like-uri. Dar nu renunț la LIVE și organizez, cât pot de des, spectacole mici pentru copii, în care ei cânta LIVE și simt emoția spectatorilor.

Probabil că vom uita, în curând, sunetul aplauzelor sau emoția privirilor din fața scenei…. de zâmbet nici nu se pune problema, pentru că toată lumea are acum măști. Dar, așa cum orice perioadă are un apogeu în care se produce saturația, aștept momentul în care ne vom sătura de online și vom reveni pe scenele mari. Problema va fi alta… să captăm atenția spectatorilor, care de multe ori nu au răbdarea necesară să urmărească un spectacol până la final sau fără a naviga pe Facebook în timp ce pe scenă se întâmplă un act artistic. În loc de flori la sfârșitul momentului, acum suntem răsplătiți cu Like-uri și Emoticons. Dar e Crăciun și eu îi voi scrie Moșului că îmi doresc sălile pline de părinți, bunici, prieteni, rude care vin și aplaudă copilașii și munca lor.

 

-Vorbește-ne despre Crăciunul 2021. Ce surprize ne pregătește Cheia Sol? Pe cine vom asculta?

 

-Pentru acest Crăciun, copilașii din Cheia Sol au muncit foarte mult. Am realizat filmări de Crăciun pe care le puteți vedea LIVE în Concertul de Crăciun Cheia Sol și pe canalul de YouTube, am organizat mici  spectacole la Uvertura Mall cu toți copilașii noștri (atât cei începători, cât și cei premiați), am lansat videoclipuri și ne-am auzit pe radio. Am participat la concursuri cu tematică de Crăciun și am obținut rezultate minunate. Și ne așteaptă un an nou plin de proiecte, care mai de care mai mari…, dar așteptăm să se îndeplinească și după vă povestim… ca să nu stricăm magia lor! Luna decembrie este o lună cu majoritatea nopților nedormite și petrecute în studio, dar tocmai aici e frumusețea Crăciunului: să te bucuri de bucuria copiilor atunci când sunt apreciați pentru munca și talentul lor!

 

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă Cheia Sol, prin intermediul Botoșăneanul, vă oferă și un concert de Crăciun pe care îl puteți viziona accesând materialul video de mai jos sau pe Facebook.com/Botoșăneanul.

 

Sărbători fericite!

 

 

 

Urmărește-ne și pe Google News

loading...
INTERVIU Oana Puşcaşu : N-a fost ţelul meu în viaţă să devin director la Filarmonică
ACUM: Micii Artiști de la Cheia Sol încântă botoșănenii pe Pietonalul Unirii – GALERIE FOTO & VIDEO

 

DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL:

Daniela Bejinariu: Sunt binecuvântată să fi reușit să văd țesătura propriei vieți și să îmi înțeleg, în sfârșit, misiunea!
Daniela Bejinariu crede în Cuvânt ca poezie și rugăciune. O delicatețe sufletească dublată de un șuvoi de gânduri preumblate prin săli de tribunal, pe scene de folk sau în cenacluri literare. A ales Poezia, dar crede în forța lor, a tinerilor, de a schimba un sistem care, acum, ”fără scrupule ia puștoaice fascinate de instituțiile juridice și le mestecă și le scuipă când s-a stricat toată bucuria în ele”.
Angelo Segall: În Botoșani sunt clădiri cu arhitecturi de invidiat / Teatrul e legat de istoria orașului, mândria populației
S-a născut în Botoșani, oraș pe care l-a părăsit în urmă cu multe decenii, stabilindu-se în Canada. A rămas, însă, fidel amintirilor. Amintiri despre locuri, oameni, întâmplări care acum au ajuns în paginile unei cărți.
Nepoata lui George Enescu, mărturisiri emoționante despre fratele și fiica marelui muzician: George compusese prima Rapsodie înainte să se nască tata
Geniile au purtat dintotdeauna pe umeri poveri care în timp au devenit legende. Iubiri neîmplinite, fugare răscoliri ale destinului, frământări artistice care trec de limita normalului omenesc. George Enescu nu a făcut excepție. Cu toate acestea, geniul botoșănean a reușit până la final să păstreze nu doar în aparență un caracter integru, o fidelitate tulburătoare față de neamul şi de familia sa, un respect neștirbit pentru omul simplu.
Ștefan Teișanu: Nu ajungi ușor și nici des la Darabani / Cu cât mai imposibil, cu atât mai dătător de energie și de speranță totul
În fiecare sfârșit de vară urci către Nord. Un spațiu până în urmă cu niște ani aproape fără nume, fără identitate, fără speranță. A urca în Nord a devenit, astăzi, o călătorie către cunoscut. De la un an la altul mai cunoscut! De nouă ani, Darabaniul își dezvăluie comorile istorice, culturale, turistice, chiar și economice sau sociale. Pentru că Nordul începe să se dezvolte, să nu se mai rușineze de ale sale, dar mai ales învață Nordul să primească oaspeți.
Dan Sociu: În momentele cele mai dure pe care le-am trăit, acelea de durere fizică extremă, era un punct în care eram salvat
Este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai generaţiei douămiiste, dar şi un jurnalist de atitudine, fiind deseori implicat în activismul ecologist. 
POVESTEA tânărului din Botoșani care aduce pe Pietonalul Unirii un festival culinar cum n-a mai fost: Pături pe iarbă, hamace între copaci, concerte stradale și... chef Foa – VIDEO & GALERIE FOTO
Botoșaniul și botoșănenii au rămas de prea mult timp captivi în seria festivalurilor care presupun mici și bere la pahar, într-un decor de terase învăluite în fumul grătarelor.Orașele mari se bucură de aproape 10 ani de evenimente stradale cu muzică de calitate și incursiuni culinare în jurul lumii.
Povestea impresionantă a Alexandrei, ”Fata cu cărțile”: Din Botoșani în Cipru și înapoi în România, pentru a ajuta copiii bolnavi – GALERIE FOTO
A visat mereu în cuvinte. Să le scrie, să ademenească poveștile și să le redea vieții. Cu timpul, între ea și cuvânt a apărut o sfiiciune de neînțeles, un soi de teamă, de neîncredere. Atunci a avut curajul să pună punct și să o ia de la capăt. Nu știa că, într-un alt fel, într-o altă lume, se va întoarce la cuvânt. Cuvântul din carte.
Elena Cardaș, viața printre meteoriți și destinul ”dulce-amărui” al unui medic scriitor: Pentru mine cancerul a fost o mare lecție / Nu cred în familiile perfecte, nici în profesioniștii perfecți
Pe Elena Cardaș o cunoaște multă lume. Mai ales de când și-a asumat în comunitate roluri care multora le-au fost incomode. Este omul care a luptat cu birocrații și cu mentalități învechite. Este scriitorul care s-a salvat de propriul destin scriind în trei săptămâni un roman ”în mare parte” autobiografic. Este medicul care a învățat lecția pacientului atunci când cancerul i-a arătat că ”limita e cerul”.
Roxana Gherasim: Am învățat să apreciez mai mult oamenii care vin pentru o scurtă perioadă în viața mea / Sărbătorile vor fi mereu cu un ochi care plânge și cu unul care râde
A fost profesoară, dar s-a implicat și în tot ce înseamnă cultură, voluntariat, jurnalism. Chiar dacă trăiește de ani buni în Germania, nu s-a desprins niciodată cu adevărat de Botoșani. Revine acasă de câte ori se ivește prilejul. Primul drum îl face mereu la părintele duhovnic, apoi se oprește la mormântul mamei. Și-a păstrat prietenii, pășește pe aceleași alei și se bucură de oamenii orașului după care va tânji mereu.
Tânără referent de la Centrul de Creație și arta încondeierii ouălor: Așa ar fi corect să fie de culoare roșie / Tehnica cu ciorapul este cea mai cunoscută
Ouăle încondeiate nu lipsesc de pe masa românilor în zilele de Paști. De toate culorile sau doar roșii fac parte mereu din meniul pascal. Majoritatea gospodinelor păstrează cu sfințenie tradițiile și își arată măiestria în fiecare an.
INTERVIU Constantin Boștină, fost secretar personal al lui Ceaușescu și ex-prim-vicepreședinte al Consiliului Popular Botoșani: Ceaușescu trebuia înlocuit, dar nu așa, nu prin împușcare / M-am simțit foarte bine și în perioada de dinainte de 1989 și mă simt bine și acum - VIDEO
După 32 de ani în care s-a manifestat aproape exclusiv ca un capitalist, Constantin Boștină a reapărut în atenția publică din postura de fost demnitar în regimul totalitar. Aceasta după ce a scos pe piață cartea ”În ochii ciclonului, am fost secretarul personal al lui Nicolae Ceaușescu” plină cu dezvăluiri din intimitatea cuplului dictatorial.
Istoricul Remus Tanasă: Locuitorii Botoșanilor par să trăiască doar cu regretul că orașul a pierdut rolul (mai) însemnat pe care l-a avut în trecut
Născut în Botoșani, cu trei ani înainte de căderea regimului comunist, Remus Tanasă este astăzi – la doar 36 de ani - nu doar un apreciat istoric, ci și unul care are curajul de a aduce din trecut valori la care societatea, nu doar cea românească, pare să fi renunțat de mult.
INTERVIU premieră cu Doru Constantin, administratorul șef de la „Apă”! Nova Apaserv își schimbă direcția: Era o delăsare, un dezinteres VIDEO 
Povestea oamenilor care s-au autodeclarat „salvatorii” companiei Nova Apaserv de la Botoșani a fost răsfoită de botoșăneni de prea multe ori. Și nu a fost una cu happy-end. Planuri, strategii, obiective, reforme și schimbări de paradigmă. Suntem în fața unui nou „punct și de la capăt”, care poate însemna o călătorie într-un sentiment de deja-vu. Sau poate direcția corectă. 
INTERVIU în oglindă: Paula Berențan – Tiberiu Manolache, noii subprefecți ai Botoșanilor: De ce s-a considerat că sunt persoana potrivită? / Întâi trebuie să ne așezăm la locurile noastre VIDEO
Suflu proaspăt în două importante funcții de la județ: doi tineri cu mai puțină notorietate în viața publică și administrativă botoșăneană au intrat în echipa de conducere a Prefecturii alături de „veteranul” Dan Nechifor, prefectul județului.
În OGLINDĂ, de la cititor la autor: Cărţile au un fel anume de a te chema, ele îşi aleg cititorii / Să scriem ceea ce e purtător de conținut, nu doar conținut purtător de mesaj
Botoșăneanul.ro vă aduce astăzi în Oglindă doi autori. Doi creatori care, înainte de a semna pe copertă, au fost cititori-scotocitori de carte. O călătorie pe care le-o propunem și pe care o dorim de folos multor cititori care visează ca, într-o zi, să devină autori.
INTERVIU Mirel Manea: Destinul eu mi l-am făcut / Muzica nu are bariere și nici granițe - VIDEO
Ce s-ar mai putea spune despre un botoșănean care a cântat în orașe pe care mulți dintre noi nu le vedem decât prin filme? Ce am mai putea afla nou după sute de articole și emisiuni? Și totuși, între un concert la Atena și unul al Filarmonicii ”George Enescu” Botoșani, am încercat să îl descoasem pe Mirel Manea, prim-trompetistul care a cântat de la Vatican până la New York și de la Roma până la Monte Carlo. Ce am aflat puteți vedea în interviul de mai jos.
Florentin Țuca: Nu avem de-a înfrunta un ”anti-Eminescu” fățiș, dar, în atmosferă, se simte că Eminescu deranjează în continuare
Florentin Țuca este avocat, dar mai presus de toate este un om de Cuvânt. Format în școala românească de Drept, perfecționat printre rafturile literaturii de calitate, și-a probat omenia și deopotrivă prietenia cu o osârdie rar întâlnită în instanțele românești, fără a se abate de la litera și, vom vedea, nici de la spiritul legii.
Gellu Dorian: Eminescu înseamnă în primul rând Botoșani, orașul în care s-a născut, a fost botezat, a făcut primii pași, a spus primele cuvinte
"La ce bun Cultura în vreme de restriște spirituală?", ne-am putea întreba astăzi, parafrazând celebra zicere a lui Friedrich Hölderlin, de acum mai bine de un secol și jumătate.
Contestată sau admirată, Iustina Irimia Cenușă, din postura de director: Singura afiliere pe care o am este dragostea față de cultura tradiționalăVIDEO & FOTO
Pentru unii observatori mai fini, numirea cântăreței de muzică populară pe postul de director interimar al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani a fost cumva previzibilă.Alții, în schimb, au asociat saltul în carieră al artistei drept înregimentare politică.
Ada D'Albon, nepoata lui Sadoveanu, între debutul de la Botoșani și viața în exil: Nimeni nu a îndrăznit să trăiască ce am trăit noi / Am fost foarte singură la Botoșani, extrem de singură! - FOTOGALERIE
O poveste de viață fascinantă, construită pe un fir care se confundă deseori cu istoria unui timp greu încercat.
Sondaj
Credeți că trebuie limitată la 30 km/h viteza pe șoseaua de la Lebăda?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
"Am trimis opt jucători la echipa a doua. Ei toți, cei opt jucători, vor evolua în Cupa României, acum, cu Botoșani. Niciun jucător de bază nu va face deplasarea. Îi dăm posibilitatea lui Iftime, poate câștigă și el un meci ...
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.9126 lei
USD
Dolarul SUA
4.6804 lei
CHF
Francul elveţian
4.9667 lei
GBP
Lira sterlină
5.6911 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.4228 lei
XAU
Gramul de aur
266.7598 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2374 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.1838 lei
AUD
Dolarul Australian
3.1421 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.4338 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2019 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6605 lei
Vremea
astăzi
Botosani
1.0 o C
Dorohoi
0.8 o C
Bucecea
1.9 o C
Darabani
0.1 o C
Saveni
1.0 o C
Ştefăneşti
4.7 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.