Botoşanii de altădată
Ceaușescu reales, CUM au trimis botoșănenii la București 1.700 de telegrame și povestea mașinii de scris: Ai grijă ce faci cu ea, cine scrie la ea, că intrăm la zdup - FOTO

Și înainte de 1989, procesul de votare era precedat de o campanie electorală. Însă ea se desfăşura sub alte reguli.

De 30 de ani, alegerile în România stau sub umbrela democraţiei. Cel puţin aşa ne place să credem. Însă dreptul de a alege şi de a fi ales şi-a pierdut ușor din consistenţă odată cu intensa politizare a candidatului, acesta devenind mai mult reprezentant al unui partid decât al unui popor.

 

Și înainte de 1989, procesul de votare era precedat de o campanie electorală. Însă ea se desfăşura sub alte reguli.

 

Să nu uităm de alegerile generale din 1946, cele care aveau să schimbe pentru totdeauna destinul României. Alegeri care, de altfel, aveau loc în condițiile prezenței trupelor de ocupație sovietice în țară. Rezultatele oficiale i-au dat câștigători pe comuniștii români (PCR) și pe aliații lor din Blocul Partidelor Democrate (BPD): Aceste alegeri au marcat un pas decisiv spre instaurarea regimului comunist în țară la sfârșitul anului următor.

Comuniştii nou instalaţi au organizat alegerile parlamentare din 28 martie 1948. Forţele democratice - partidele istorice - au pierdut atunci alegerile în urma fraudării votului de către comunişti. Alianţa electorală comunistă Frontul Democraţiei Populare a obţinut 97,83% din voturi, în timp ce Partidul Naţional Liberal a obţinut 1,69%, iar Partidul Ţărănesc Democrat, 0,48%. Toate partidele politice democratice au fost suprimate, iar membrii și conducătorii acestora au fost încarcerați ca deținuți politici.

 

 

Manifestele din cabina de vot

 

Alegerile au intrat şi ele în mult cunoscuta și odioasă propagandă de partid. Oamenii mergeau la vot din inerţie, ştiind că votul lor nu contează. Unii nu se prezentau sau mergeau anume pentru a anula voturile. Aşa apăreau pe buletine înscrisuri precum „vrem pâine”, „vrem carne”, „vrem program la televizor”, „vrem căldură în apartamente” sau alte mesaje anti-sistem.

 

Rolul observatorilor era de a şterge astfel de mesaje.

 

Oamenii primeau la intrarea în urne un creion, fapt care ușura misiunea observatorilor. Aveau nevoie doar de o gumă de șters.

 

“Noi asta făceam când eram în comisie: număram voturile şi, când mai apărea câte unul cu Jos Ceauşescu, luam guma şi ştergeam frumuşel, după care puneam ştampila. Cine-avea chef de anchete sau mai ştiu eu ce?”, este mărturia unui fost observator care a participat la două sesiuni electorale din regimul Ceauşescu.

 

Erau atent monitorizate de către Securitate şi unităţile de miliţie persoanele cu sau fără antecedente politice şi penale care au avut manifestări şi intenţii ostile sau care denigrau politica partidului şi statului.

 

 

Ceaușescu reales la al XIV-lea Congres!

 

Un alt moment important în vremea comunismului îl constituia realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la congresele Partidului Comunist Român.

 

Din toată ţara, mii de delegaţi umpleau imensa Sală a Palatului din Bucureşti. Până în ziua Congresului, însă, din toată ţara, din fiecare cătun, porneau către Bucureşti telegrame.

 

Octavia Buhociu era, în 1989, profesoară în Botoşani. Fără să bănuiască o clipă ce avea să se întâmple după numai o lună şi un pic, Octavia Buhociu îşi nota cu fidelitate în jurnal tot ce se întâmpla zilnic. La şcoală, în viaţa culturală a oraşului, în familie chiar.

 

Astfel aflăm că, pentru Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român, din municipiul Botoşani au fost trimise la București... 1700 de telegrame.

 

Însemnarea din 16 decembrie 1989 mai scoate la iveală un lucru pe care cei mai mulţi dintre cei de astăzi l-au uitat. Şi anume atmosfera din ţară în timpul acestor importante momente politice.

 

”Joi 16 noiembrie 1989: Trebuie să facem telegrame pentru realegerea lui Nicolae Ceauşescu la viitorul congres al PCR. De pază zi şi noapte în scoală, timp de o săptămână. Secretara de partid ne-a spus că tot timp de  o săptămână nu este voie să părăsim oraşul. Un fel de arest la domiciliu?! Asta înseamnă că autorităţilor le este frică. Ce-o mai ieşi de aici? Vom vedea de vom trăi”, scria prof. Octavia Buhociu.

 

 

Aventura mașinii de scris în comunism

 

Din însemnarea datată 19 noiembrie 1989, prof. Octavia Buhociu ne amintește, celor care am trăit mai mult sau mai puțin în comunism, ce însemna frica. Frica de a nu greşi, pentru că se ştia ce consecinţe grave ar urma. Frica de a ”nu intra la zdup” din cauza maşinii de scris.

 

”Duminică 19 noiembrie 1989: Ar trebui schimbată definiţia "telegramei" din dicţionare... 1700 trimite municipiul Botoșani la Congresul al XIV-lea, din care 37 şcoala noastră (unele sunt semnate de copii, adică). Aseară am stat până la 21.20 să rebatem textele telegramelor, care şi-au schimbat conţinutul de vineri până sâmbătă…  Şi nu ajungeau maşinile de scris. Am adus-o şi eu pe a mea de acasă. "Ai grijă ce faci cu ea, cine scrie la ea, că intrăm la zdup…", m-a atenţionat tata. Azi am fost de pază la telefon”, scria în jurnal prof. Octavia Buhociu.

Despre maşina de scris s-ar putea scrie sute, mii de pagini. Despre oamenii care au ajuns în puşcării din cauza maşinii de scris.

 

Chiar dacă astăzi pare incredibil, în regimul comunist, o maşină de scris în casă era ca şi cum ai deţine o bombă.

 

În 1983, Nicolae Ceauşescu a emis chiar un decret prin care era interzisă deţinerea unei maşini de scris fără autorizaţie care să specifice tipul de maşină de scris, Se anexa o foaie de hârtie care dactilografia întreg setul de caractere.

 

Astfel, dacă apărea un manifest, miliţia căuta în baza de date maşina de la care s-a scris. După ce era identificată, persoana dispărea. Făcea ani mulți de pușcărie sub teroarea comunistă.

 

 

20 noiembrie 1989, ultimul Congres al PCR

 

Pe 20 noiembrie 1989, Nicolae Ceauşescu rostea ultimul său mare discurs în cadrul unui Congres al partidului. Mare la propriu, pentru că citirea lui, desigur întreruptă de ovaţii şi aplauze, a durat şase ore.

 

3300 de delegaţi au fost convocaţi la Sala Palatului, Nicolae Ceauşescu prezentând în faţa lor România prosperă. Dar care stătea pe un butoi de pulbere care avea să explodeze peste doar câteva zile.

 

Atunci, însă, Ceauşescu era încrezător. Consumul alimentar crescuse "de la 1800 de calorii zilnic pe locuitor în 1950, la circa 3300 de calorii în prezent", scria în raportul lui Nicolae Ceauşescu care avea 24 de capitole.

 

Printre altele, regimul comunist îşi propunea pentru perioada 1991-1995 ca „Producţia - marfă industrială să crească cu 30-50%, dar este necesar să avem în vedere că, în cadrul dezbaterilor în partid şi cu întregul popor, s-a subliniat că este necesar să considerăm acest spor ca minim - şi trebuie să acţionăm pentru o creştere mai accentuată”.

 

 

30 de ani după comunism

 

Ce s-a schimbat de atunci? Suntem mai liberi, avem decizia în propriile mâini? Dacă da, atunci să păstrăm dreptul de a ne alege singuri conducătorii. Iar singurul lucru prin care putem face acest lucru este votul.

 

Atunci când votul va fi (din nou!) confiscat de o putere politică, ne vom întoarce în negura istoriei şi, probabil, vom scrie din nou telegrame şi vom cerşi autorizaţii pentru folosirea telefoanelor şi a calculatoarelor.

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store

Urmărește-ne și pe Google News

Un botoșănean uriaș, necunoscut la el acasă: Cetățean de onoare al orașului, academician, a realizat primul transplant de măduvă osoasă din România
Botoșaniul și-a căpătat renumele de ”oraș al geniilor”. De la Eminescu până la Iorga, de la știință la poezie, urbea moldavă a dat țării și lumii minți luminate și vizionare.
Botoșăneanul care l-a ”ales” pe Cuza domn apoi l-a urmat în exil, s-a preocupat și de recunoașterea celor doi fii nelegitimi ai fostului domnitor
Istoriografia românească îl prezintă pe acest ilustru botoșănean drept prieten și colaborator al lui Alexandru Ioan Cuza. Iar adevărul nu este nicidecum departe.
Povestea dramatică a unei pianiste de geniu: ”Dacă pașii te poartă vreodată spre cimitirul de la bariera Suliței, oprește-te și la locul de veci al Ruselei!”
Destinul tulburător al fetei care ar fi putut scrie istorie în muzica secolului al XIX-lea nu s-a scris până la capăt. A murit înainte de a împlini 26 de ani. La înmormântare, Scipione Bădescu scria despre stingerea “celei mai gingașe și mai strălucitoare flori din grădina societății botoșănene”.
Cum a ajuns tatăl lui Eminescu să fie ”închis” la mănăstire, după ce a botezat un viitor mire în biserica de la Ipotești
Destinul familiei Eminovici este unul deseori analizat, detalii de tot soiul apărând de-a lungul timpului, fie că vorbim despre surse credibile, științifice, ori dintre cele care fac mai degrabă obiectul senzaționalului.
Geniul exmatriculat din liceul botoșănean: Şi faţă de alţii şi faţă de mine însumi, nedreptatea mi-a fost totdeauna odioasă
Astăzi se împlinesc 151 de ani de la nașterea, la Botoșani, a celui mai mare istoric al românilor. 
În așteptarea unui moment istoric: Cum a mutat Iorga clopotnița Bisericii-simbol și documentul secret ascuns în zid acum mai bine de un secol - FOTO
Luna aceasta, orașul cunoscut de vreo jumătate de secol drept Târgul Doamnei - probabil cea mai frumoasă denumire pe care o poate primi o așezare - va consemna încă un moment istoric.
”Școala” de genii, locul din Botoșani care a dat țării minți luminate, de la academicieni la scriitori și pictori: Am devenit profesor, poate şi datorită acestei pregătiri iniţiale
Lumea academică este în doliu. Unul dintre cei mai mari lingviști ai țării - absolvent al unei școli botoșănene - a trecut la cele veșnice.
S-a stins un medic botoșănean - Trei generații, trei oameni de valoare, trei povești impresionante de viață - FOTO
O veste tristă ne-a reamintit povestea fascinantă a unei familii de botoșăneni. Un preot și doi medici, destine de excepție, care au scris istorie în teologie și în medicină.
Povestea unei spargeri cu autori neidentificați nici după 20 de ani și un obiect care leagă aproape misterios trei familii cu blazon
Un loc din nordul județului Botoșani are o poveste incredibilă, ce poate deveni oricând subiectul unui film documentar cu accente dramatice pe destinul unei familii care a dat țării politicieni de primă mână, scriitori de excepție, artiști și încă mulți oameni destoinici.
În căutarea bradului sădit de Iorga, martorul care s-a întors la Ipoteşti şi a murit în ziua comemorării lui Eminescu – GALERIE FOTO
A fost secretarul particular al lui Nicolae Iorga. Profesor la clasa palatină, unde învăța viitorul rege Mihai. A scris sute de studii și a semnat cărți ce s-au bucurat în timp de aprecierea multor oameni de seamă. Înainte de a muri a revenit la Ipotești, în căutarea bradului argintiu.
Cum îl sărbătoreau botoșănenii pe Enescu acum 90 de ani, o întâlnire emoționantă între un copil și un geniu al muzicii - FOTO               
După aproape un secol, Botoșanii nu mai au aproape nimic din gloria orașului de odinioară. Parfumul fostelor grădini ce concurau cu cele ale marilor capitale europene, casele modelate în linii arhitectonice care mai păstrează și astăzi, chiar în ruină fiind, parfumul de epocă, oamenii pentru care arta însemna mai mult decât colecții de fotografii lângă monumente suferinde... 
INTERVIU - Alexandru Hriscu și Botoșaniul de odinioară: Există o lipsă de patriotism local și o indiferență crasă la nivelul autorităților care ar trebui să se ocupe de patrimoniul orașului
”Această pagină tratează file din istoria vizuală și documentară a oraşului Botoşani din diferite surse documentare online sau offline. Pentru amintirea vremurilor trecute, tuturor botoșănenilor de pretutindeni”. Este descrierea uneia dintre cele mai urmărite și îndrăgite pagini din mediul virtual, Botoșaniul de odinioară.
În martie 1990 a aplanat conflictul de la Târgu Mureş, botoşăneanul lăudat de Vasile Milea care i-a refuzat pe ruşi şi l-a înfruntat de Iliescu
Erou sau ”personaj coleric”? Militar de carieră sau un simplu supus? Curajos sau dornic de afirmare? Poate că nici un alt general al Armatei Române nu a fost atât de controversat ca acest botoșănean care, dincolo de gradele militare, s-a bucurat și de distincții civile precum titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Botoșani.
Un oraș la limita supraviețuirii: Industria glorioasă transformată în ruine, abandonată sau fărâmițată în doar câțiva ani
Locul care în urmă cu jumătate de secol producea utilaje și echipamente căutate în întreaga lume se mai mândrește, în anul de grație 2021, doar cu titlul de oraș cu cel mai curat aer din România.
Mințile luminate care au făcut istorie: Primul doctor în medicină din Moldova, botoșăneanul care a luptat cu varicela și a învins holera
În urmă cu 100, chiar 200 de ani, Botoșanii aveau parte de oameni cultivați, străluciți, îndrăzneți. Oameni care au luptat cu molime dintre cele mai cumplite și le-au învins.
Kilometrul zero al culturii naționale, locul din Botoșani pe care comuniștii voiau să îl declare ”rezervație de arhitectură urbană” – GALERIE FOTO
Locul nașterii poetului Mihai Eminescu. Biserica în care a fost botezat Mihai Eminescu. Vechi străzi de promenadă, clădiri care poartă în ziduri neștiute povești de dragoste sau secretele niciodată aflate ale comercianților de tot soiul. Un ansamblu urban unic în Moldova, o bogăție ignorată și abandonată astăzi.
”Copilul etern” al teatrului românesc a jucat pe scena de la Botoșani: A fost o perioadă fericită din viața mea / Îmi plăceau oamenii care umpleau până la refuz sălile de spectacol GALERIE FOTO
I se spune actrița-veselie, actrița-poveste. Însă, mai presus de toate, este ”copilul etern” al teatrului românesc. În acest an împlinește 80 de ani de viață, un destin de excepție, o carieră dedicată artei, o călătorie de șase decenii care a cotit, o vreme, și către Botoșani.
Cum petrecea Paștile anticomunistul condamnat la moarte și executat de Securitate la Botoșani / De ce americanii nu au mai ajuns niciodată
Condamnat la moarte de comuniști, s-a predat singur la Securitate, pentru a-și proteja familia. Folosit ca agent dublu, i-a trădat pe comuniști și s-a alăturat iarăși Rezistenței din munți. Prins din nou, a fost condamnat fără proces și împușcat pe poligonul Penitenciarului Botoșani.
Fostul director de la Europa Liberă, mărturisiri despre ”Botoșanii copilăriei mele”: Ne lumina și ne sfințea doar poezia lui Eminescu – GALERIE FOTO
”Aici Mircea Carp, să auzim numai de bine!” Sunt cuvintele pe care părinții și bunicii noștri le-au ascultat ani la rând, cu urechea lipită de aparatul de radio, prin vocea celebră de la Vocea Americii sau Europa Liberă. Într-o vreme în care acest gest - ascultarea celor două posturi de radio - te putea duce în pușcăria comunistă...
Rana de pe obrazul Orașului Geniilor: Destinul dureros al casei care se prăbușește sub ochii noștri – GALERIE FOTO
În mijlocul orașului care a dat țării cel mai mare istoric și savant, o casă rezistă de mai bine de două secole, parcă anume spre a ne aminti că, acolo unde rădăcinile putrezesc, tulpina rămâne fără viață iar rodul se usucă și cade.  
Felicitari pentru articol !Lucruri reale dar uitate.Am impresia ca se vrea acelas slogan,,...reales ~
23 noiembrie 2019, 13:46
Sondaj
Ați dat până acum ”atenții” la doctor?
Da
Nu
Nu am ajuns la doctor
Declaraţia zilei
”Din păcate, discriminarea în școli este prezentă. În sondajul nostru de opinie, realizat acum un și jumătate la nivel național, am cerut părinților și profesorilor copiilor din preuniversitar să identifice motivele de hăr ...
fashiondays.ro
Curs valutar
acum 2 zile
EUR
Euro
4.9005 lei
USD
Dolarul SUA
4.4823 lei
CHF
Francul elveţian
4.9076 lei
GBP
Lira sterlină
5.4945 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.4888 lei
XAU
Gramul de aur
275.3749 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2362 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2712 lei
AUD
Dolarul Australian
3.1660 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.3580 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2062 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6582 lei
Vremea
astăzi
Botosani
-3.2 o C
Dorohoi
-2.7 o C
Bucecea
-2.7 o C
Darabani
-3.2 o C
Saveni
-2.6 o C
Ştefăneşti
-1.4 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2023 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.